Toate tancurile se referă la tehnica militară de ofensivă. Din această cauză tancul este numit agresor.
În iunie 1941 Germania hitleristă dispunea de 5.400 tancuri, iar Rusia stalinistă de – 25.000 tancuri ! Subliniem că atunci marea majoritate a tancurilor ruso-sovietice era concentrată la frontiera de vest (i. e. la frontieră cu Germania).
Concluzie: Raportul cantitativ al tancurilor (tehnică agresivă) era de circa 5 : 1 în favoarea Rusiei staliniste (asta în condiţiile când şi 2:1 este suficient pentru a învinge).
Întrebare: Reiese din aceasta că adevăratul agresor al celui de-al doilea război mondial a fost Rusia stalinistă ?
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Atenţie!
Coloana de bloguri de pe Unimedia poate dispărea în orice moment şi pentru un timp nelimitat. Din această cauză, vă îndemnăm să vă abonaţi la “Jurnalul istoricului de veghe” . Pentru aceasta, în căsuţa de mai jos trebuie să indicaţi e-mail-ul Dvs.
Vă rugăm să recomandaţi acest articol prietenilor Dvs.:
se vehiculeaza tot mai des idea ca Hitler a inceput razboiul primul pentru ca stia prea bine ca daca nu incepe el atunci va fi atacat de Stalin….
Cit priveste tancurile daca sa paragonam un mercedes cu un jiguli…..concluzia vine de la sine…..si respectiv asta o stia si stalin de acea a si construit atitea mii……RUSIA ESTE A FOST SI VA FI AGRESOR …
Nu “se vehiculeaza ideea” ci sunt fapte.
Stalin se pregatea de razboi cu scopul sa ajunga pana la Oceanul Atlantic.
El nu si-a realizat planurile . Din cauza aceasta nici nu a participat la parada victoriei din Piata Rosie.
Cititi pe site-ul lui M. Solonin http://www.solonin.org/ .
Tankurile fabricate de URSS erau predestinate pentru atac. Pentru drumuri bune europene. Avand viteza pana la 60km/ora. Adaptate pentru lupte in orase si nu p-tru teren fara drumuri din Rusia.
Cititi materialele acestui autor. Are multe carti publicate. Sunt bazate pe arhive. Este detestat de “patriotii” rusi.
Neaparat cititi cartile lui Viktor Suvorov http://www.suvorov.com/ . ( se gasesc si in engleza)
Razboiul antisovietic a fost grabit de intentia Rusiei de a cuceri Romania, cu scopul de a lipsi Germania de petrolul romanesc. Daca Stalin ar fi pus mana pe petrolul romanesc, ar fi fost simplu apoi sa cucereasca rapid Germania cum s-a si intamplat dupa 23 august 1944.
Deni M, Alexandr Suvorov. este bine redat caracterul si intentia US. US era tara care urmarea doar scopul de a invada si a cuceri Europa. toata masinaria militara era pregatita pentru acest scop. din pacate impotenta politica moldoveneasca si astazi ascunde adevarul si sustine propaganda ruseasca. dar va trece inca nu asa mult timp si totul va deveni clar si evident. evident din punct de vedere public, astazi chiar daca multi stiu si cunosc, totusi inca acest adevar nu este acceptat la nivel public. au mai ramas 20 ani pana va fi spus tare adevarul.
Draga anda! Anul trecut cel mai liberal post de radio din Rusia “Echo Moskvy” l-a invitat pe Victor Suvorov sa participe la dezbateri cu istoricii rusi, care sustin contrariul. Si uite ca Victor Suvorov a refuzat sa participe la dezbateri. Mai mault ca atat, din cate cunosc, la toate emisiunile TV sau radio la care participa, participa de unul singur, evitand careva dezbateri! Nu sunt istoric ca sa judec cine spune adevarul, dar presupun ca ceva nu este in regula cu istoriile scrise de Suvorov, desi recunosc ca sunt scrise destul de calitativ!
probabil rusia astepta momentul prielnic ca sa “elibereze” europa de ceva …nu mai conta ce … fascisti , nazisti , democrati , extraterestri … sa ai 20.000 de tancuri pe granita de vest si inamicul sa ajunga linga moscova e penibil de tot . va si dati seama cum pare propaganda sovieto-rusa astazi , care ne spunea ce mica , speriata si neajutorata era marea uniune sovietica la 22 iunie “41 … in realitate la aceasta data si stalin cocea el si acolitii sai o mare invazie catre vest … ori cu 22 iunie 1941 ori fara , eu spun ca moscova trecea la ” marea eliberare ” … comportamentul sovietic din tarile cucerite [ nu eliberate ] , este concludent .
in fapt atacul germaniei naziste contra uniunii sovietice a cazut ca o manusa lui stalin … a putut poza in victima cind in realitate era un criminal si mai mare ca hitler . deja pina la 22 iunie 1941 stalin trimisese pe lumea cealalta milioane de cetateni sovietici de parca sovietele purtau un crincen razboi cu un vrajmas invizibil . pe aceia nu hitler /germania nazista ii exterminase in nici un caz …
Da AGRESORUL principal a pozat mereu ca victima.
Iar MITURILE au curs garla. Cu eroi inventati. Cu “molodaia gvardia” in imaginatia unui scriitor de realism socialist.
Cu milioane de oameni PROSTITI, cu gurile cascate la auzul fabulatiilor propagandei bolsevice. Si asa-numita panglica a sf. Gheorghe e la fel din sirul aceleiasi propagande.
razboiul pe departe nu s-a terminat pur si simplu are alta forma iar rusii nu se vor linisti pana nu vor fi distrusi
Uniunea Sovietica din momentul crearii si-a pus scopul sa organizeze o revolutie mondiala. Iata de ce chiar in 1923 a incheeat un contract cu Germania prin care a pus la dispozitia acesteea tot necesarul ca Gemania sa elaboreze si sa testeze in URSS (deoarece pe teritoriul ei era interzis de contractul de la Versal) tehnica de razboi (in Lipetsk-avioane, in Kazan-tancuri si a.m.d.) . Char si razboiul al doilea mondial a fost planificat impreuna cu Hitler: la 17 septembrie 1939 URSS navaleste asupra Poloniei si-i rapeste jumatate din teritoriu, in decembrie 1939 navaleste asupra Finlandiei si-i rapeste o parte din teritoriu, in iunie 1940 pune ultimatum Romaniei si-i rapeste Basarabia si Nordul Bucovinei, in 1944 anunta razboi Bulgariei, in 1945 cand Japonia era distrusa si incheea armistitiu cu SUA, URSS anunta razboi Japoniei si rapeste teritorii si acapareza aproape un milion de soldati japnezi care nici nu luptase cu URSS.
Revolutia mondiala si lupta permanenta, era mai degraba ideea lui Trotki, si din acest punct de vedere consider ca a fost norocul omenirii ca in lupta partiinica a cistigat Stalin si nu Trotki! Stalin insa, promova ideea crearii socialismului intr-un singur stat.
Arhivele si prin urmare adevarul despre anii 1939-1941 este ascuns nu doar de puterea de astazi a Rusiei.
Este rusinos pentru fostii aliati (SUA, Marea Britanie si Franta) sa recunoasca ca au facut pact cu Diavolul Stalin si au ajuns pana la tratatul de la Yalta unde au dat jumatate din Europa pe mana ucigasului.
IATA MENTALITATEA OCUPANTZILOR RUSI:
SA NE OMAOARE PE TOTI ORI SA NE TRANSFORME IN SCLAVII LOR:
http://www.timpul.md/articol/lupu-la-bucuresti–apoi-la-moscova-22909.html
———————————————————————————–
Scumpi comentatori, ati scris toti mai sus niste lucruri adevarate care nu-l face indiferent
pe orice compatriot de buna credinta.
Bravo!!! Mult respect pentru libertatea constiintei voastre de a judeca corect
lucrurile…
Propaganda imperialisto-bolsevica banditeasca a dus si mai duce in eruare
milioane de suflete , si generatii intregi, sint in clestele sovinizmului ruso-fsb-st.
Avem frati ,surori ,parinti ,prieteni,colegi,vecini…. Avem sarbatori, Pastele,
Pastele Blajinilor, sarbatori nationale, profesionale, locale… Avem Hramurile localitatilor,
Craciunul, Anul Nou, avem internet, avem retele sociale telef. mob. uitativa cite
avem ca sa spunem fiecare la cei ce ce sint in jurul nostru, – logica adevarului istoric.
Efectul va fi pozitiv, pentru ca, adevarul e mai puternic ca orice inselaciune.
Va felicit cu sarbatorile Sfinte.
FOARTE PUTIN CUNOSCUT DE CEI MULTI , DATORITA BLOCADEI INFORMATIONALE PRACTICATE DE CATRE MOSCOVA , IL CONSTITUIE RAZBOIUL DECLANSAT BARBAR SI PRIN SURPRINDERE DE CATRE UNIUNEA SOVIETICA IMPOTRIVA MICULUI VECIN FINLANDEZ …
Războiul de iarnă …
Perioadă -30 noiembrie 1939 – 12 martie 1940
Loc -Finlanda
Rezultat -Victorie pirică sovietică
Modificări teritoriale - Conform Tratatului de pace de la Moscova.
Combatanţi-Finlanda si Uniunea Sovietică
Conducători militari-Carl Gustaf Emil Mannerheim si Kliment Voroşilov, mai târziu Semion Timoşenko.
Efective-180.000 si 450.000
Pierderi omeneşti
22.830 morţi
43.557 răniţi
1.000 prizonieri 126.875 morţi sau dispăruţi
264.908 răniţi
3.100 prizonieri
Războiul de iarnă
Tolvajärvi – Suomussalmi – Taipale – Summa – Raate-Road – Kuhmo – Honkaniemi – Kollaa – Salla – Petsamo
Războiul de Iarnă (cunoscut şi ca Războiul sovieto-finlandez sau Războiul ruso-finlandez) a izbucnit în momentul în care Uniunea Sovietică a atacat Finlanda pe 30 noiembrie 1939, trei luni după izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Drept consecinţă, Uniunea Sovietică a fost exclusă din Liga Naţiunilor pe 14 decembrie. Iosif Vissarionovici Stalin, conducătorul statului sovietic, se aşteptase să cucerească întreaga ţară până la sfârşitul anului, dar rezistenţa finlandeză a zădărnicit toate planurile sovieticilor, deşi aceştia din urmă îşi depăşeau inamicii în proporţie de 3 la 1. Finlanda a rezistat până în martie 1940, când ţara a fost obligată să semneze un tratat de pace prin care ceda agresorului sovietic aproximativ 10% din teritoriul naţional şi cam 20% din capacităţile sale industriale.
Rezultatele războiului au fost confuze. Deşi până în cele din urmă forţele sovietice au reuşit să străpungă apărarea finlandeză, nici finlandezii, nici sovieticii nu au terminat războiul fără a fi puternic afectaţi. Pierderile sovietice au fost extrem de mari, iar statutul internaţional al ţării a avut de suferit. Chiar mai rău, capacitatea de luptă a Armatei Roşii a fost pusă sub semnul întrebării, un fapt care a contribuit din plin la luarea deciziei lui Hitler de atacare a Uniunii Sovietice. Forţele sovietice nu şi-au îndeplinit obiectivele iniţiale (cucerirea Finlandei), reuşind numai să ocupe teritorii în zona lacului Ladoga. Suveranitatea Finlandei a fost salvată şi, în plus, ţara a câştigat un uriaş capital de simpatie internaţională.
Tratatul de pace din 15 martie a oprit preparativele franco-britanice de trimitere de ajutoare Finlandei prin nordul Scandinaviei (Campania aliată din Norvegia) şi a stânjenit de asemenea accesul Germaniei Naziste la rezervele de minereu de fier suedez. Invaziile germane ale Danemarcei şi Norvegiei din 9 aprilie 1940 (Operaţiunea Weserübung) au abătut atenţia mondială către luptele pentru controlul Norvegiei.
Războiul de iarnă (talvisota în limba finlandeză) a fost un dezastru militar pentru Uniunea Sovietică. Stalin a tras învăţămintele necesare din acest eşec şi şi-a dat seama că trebuia renunţat la controlul politic asupra Armatei Roşii. După încheierea războiului cu Finlanda, Kremlinul a iniţiat un proces de reinstalare a ofiţerilor de carieră în funcţiile militare de conducere şi a trecut la modenizarea forţelor armate, hotărâri inevitabile care ar fi permis sovieticilor să reziste unui atac german.
UNIUNEA SOVIETICA A INTRAT IN AL DOILEA RAZBOI MONDIAL NU LA 22 IUNIE 1941 CUM NE POVESTEA ISTORIOGRAFIA SOVIETO-RUSA , CI LA DATA DE 17 SEPTEMBRIE 1939 ODATA CU INVADAREA PARTII DE EST A POLONIEI SIMULTAN CU INVAZIA GERMANIEI NAZISTE ASUPRA ACELEASI TARI LA 1 SEPTEMBRIE 1939 . CRED CA A VENIT ZIUA CA ADEVARUL ISTORIC SA TRIUMFE IN SFIRSIT ASUPRA MINCIUNII … Invazia sovietică a Poloniei …
Acest articol se referă la invazia din 1939.
Invazia sovietică a Poloniei
Forţele sovietice mărşăluind în Polonia în 1939
Informaţii generale
Loc Polonia
Rezultat Victorie sovietică
Casus belli Împărţirea şi anexarea teritoriului polonez
Combatanţi
Polonia Uniunea Sovietică
Conducători
Edward Rydz-Śmigły Kliment Voroshilov
(Comandantul Şef)
Mikhail Kovalyov
(Frontul Belarus)
Semyon Timoshenko
(Frontul ucrainean)
Efective
20.000 de Corpuri de Protecţie a Graniţei,[1][Nota 1]
250.000 soldaţi polonezi[2][Nota 2] 466.516–800.000 de trupe,[2][3]
Peste 33 de divizii,
Peste 11 brigăzi,
4.959 arme de foc,
4.736 de tancuri,
3.300 de aeronave
Pierderi omeneşti
3.000–7.000 de morţi sau dispăruţi,[1][4]
20.000 de răniţi.[1][Nota 3] 737–3.000 de morţi sau dispăruţi,
1.125–10.000 de răniţi[Nota 4]
-
modifică
Invazia sovietică a Poloniei din 1939 a fost o operaţiune militară sovietică care a fost declanşată fără nicio declaraţie oficială de război la 17 septembrie 1939, în timpul primelor etape al celui de-Al Doilea Război Mondial. La şaisprezece zile de la invadarea Poloniei de către Germania Nazistă din partea de vest, Uniunea Sovietică a acţionat la rândul ei din partea de est. Invazia a luat sfârşit la 6 octombrie 1939 cu împărţirea şi anexarea totală a celei de-a Doua Republici Poloneze de către Germania şi Uniunea Sovietică.[5]
La începutul anului 1939, Uniunea Sovietică a participat la negocieri cu Regatul Unit, Franţa, Polonia şi România pentru a forma o alianţă împotriva Germaniei Naziste. Negocierile au eşuat când Uniunea Sovietică a insista ca Polonia şi România să ofere drepturi de trece a trupelor sovietice prin teritoriul lor ca parte dintr-un acord de securitate colectivă.[7] Eşecul acestor negocieri a determinat Uniunea Sovietică să încheie Pactul Molotov-Ribbentrop cu Germania Nazistă la 23 august; acesta a fost un pact de neagresiune care conţinea un protocol secret de a împărţi Europa de Nord şi de Est în sferele de influenţă germană şi sovietică.[8] La o săptămână de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, forţele germane au invadat Polonia din nord, sud şi vest. Forţele poloneze s-au retras în sud est unde au pregătit o mare defensivă a Capului de pod român şi au aşteptat sprijin şi ajutor din partea britanicilor şi francezilor. Armata Roşie sovietică a invadat Kresy conform protocolului secret la 17 septembrie.[9][Nota 5] Guvernul sovietic a anunţat că intervenise pentru a-i apăra pe ucraineni şi pe belaruşi care locuiau în părţile estice ale Poloniei, deoarece statul polonez se prăbuşise în faţa atacului Germaniei Naziste şi nu mai putea oferii siguranţă cetăţenilor săi.[12][13][14][15] Înfruntând un al doilea front, guvernul polonez a realizat că apărarea Capului de pod român nu mai era posibilă şi a ordonat evacuarea de urgenţă a tuturor trupelor în România neutră.[1]
Armata Roşie şi-a atins obiectivele, depăşind numeric rezistenţele poloneze şi capturând aproximativ 230.000 de prizonieri de război polonezi.[4][16] Guvernul sovietic a anexat teritoriul sub controlul acestuia iar în noiembrie 1939 a făcut din 13.5 milioane de foşti cetăţeni polonezi aflaţi sub conducerea acestuia cetăţeni ai Uniunii Sovietice. Uniunea Sovietică a început imediat o campanie de sovietizare a noilor zone dobândite. Aceasta a inclus alegeri organizate, rezultate pe care Uniunea Sovietică le-a folosit să-şi legitimeze anexarea Poloniei estice. Sovieticii au înăbuşit opoziţiile prin execuţii numeroase şi mii de arestări.[17][18] Uniunea Sovietică a deportat sute de mii de persoane din această regiune către Siberia şi alte părţi îndepărtate ale Uniunii Sovietice în patru valuri de deportări între 1939 – 1941.[Nota 6]
Forţele sovietice au ocupat Polonia până în vara anului 1941 când au fost expulzaţi prin invadarea armatei germane în cursul Operaţiunii Barbarosa. Zona se afla sub ocupaţia naziştilor până când Armata Roşie a recucerit-o în vara anului 1944. Un acord la Conferinţa de la Ialta a permis Uniunii Sovietice să anexeze aproape toate porţiunile Celei de a Doua Republici Poloneze conform Pactului Molotov-Ribbentrop, despăgubind Republica Populară Poloneză cu jumătatea sudică a Prusiei Răsăritene şi teritoriile estice ale Liniei Oder-Neisse.[21] Uniunea Sovietică a împreunat teritoriile invadate în Republica Sovietică Socialistă Ucrainiană şi Republica Sovietică Socialistă Belarusă.[21]
profesorul meu de istorie ne povestea ca toti soldatii sovietici aveau la ei doar harti ale teritoriilor germane, romane si altor state europene in loc de hartile rusiei, adica ei aveau harti de atac si nu de aparare.
Cautati pe http://www.vplay.ro un video cu defilarea din Piata Rosie din 1945 in cisnstea victoriei etc etc..trei sferturi din materialul cu care defileaza tovarasii e …AMERICAN!
după război fabrici din domeniul militar,mecanic,electrotehnic,aviaţie etc au fost dezmembrate şi trimise cu tot cu specialiştii autohtoni în URSS .Jaful a început în Germania ,pe urma s-a extins şi-n celelalte ţări ocupate de armata sovietică.În România jaful a fost general ţinând până în 1960. S-au demontat fabrici şi uzine,au fost rase păduri întregi,trenuri întregi cu produse petroliere au luat calea URSS, etc,etc,Ţinâd cont de experienţa negativă avută de poporul român cu ocupantul sovietic, este peste puterile omeneşti de înţelegere a majorităţii trăitoare la vest de Prut manifestările rusofone şi rusofile ale basarabenilor statalişti din zilele noastre.
“…ar fi ilogic ca și statul român să răspundă de eventuale abuzuri ce ar fi comise de autoritățile altor state, indiferent că acestea privesc sau nu cetățeni români.” “…statul român nu poate fi obligat să recunoască un abuz săvârșit de reprezentanții unui alt stat împotriva unui cetățean român…”
Acestea sunt concluzii ale unui reprezentant a puterii judecatoresti din RO, ce tin de romanii din Basarabia care cu arma in mana s-au opus instaurarii regimului comunist in RO in 1944, care pe mine ca cetatean roman ma pun pe ganduri…
“ocupantul sovietic, ” – de ce te temi sa zici rus ? uite ca rusafonii din MSSR(RSSM) nu se tem !
să şti domnule Toma că majoritatea au fost evrei,georgieni,armeni,ucrainiei etc,ruşii fiind în minoritate,prin urmare cred că apelativul de sovietici este mai realist.
Acest adevar a fost dezvaluit de Dl Andrei Groza in monografia “URSS – instigatorul celui de-al doilea razboi mondial” la inceputul anilor 90.